privirea ei

norii răscoliți de furtună
își duc peste mări tulburarea
scrisoarea pe care tocmai o citești
zboară împreună cu ei

scoicile ți se înfing în tălpi
dar te înțeapă în inimă

privirea ei plutește și zâmbește
picături ale iubirii
îți mângâie fața

distanțele dispar deodată cu durerea
simți că Cineva dincolo de tine
te înfășoară în miresme florale

nu este vis
o voce te întreabă:
„mă mai iubești?”

27.02.2019