și zorii dor

de multe ori
zorii ți-au desenat conturul
sub pleoapele mele încă adormite
aducându-ți curăția făpturii
în veșminte aurii

dar nu frigul din casă
sau cel dintre semeni
aș dori să înghețe imaginea

de ne-am putea asculta adâncul
să privim pe bolta cerului interior
iubirea întreagă
să nu ne mai rătăcim niciodată
ca atunci când ne-am pierdut

și zorii dor câteodată
când cuvintele nu mai vorbesc
acoperite de ani
chiar dacă tac a nemurire

22.04.2019